Distinși colegi,

Vă invităm să participați la conferința științifică națională cu participare internațională „ O Singură Sănătate în Securitatea Sănătății Globale/ One Health Approach for Global Health Security ” ediția a III-a,  organizată de Asociația de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova în parteneriat cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Subiectele sesiunilor:

• Rezistența la antimicrobiene: Impact, Provocări și Perspective
• Povara bolilor transmisibile pentru sănătatea publică
• Schimbările climatice – amenințări asupra sănătății
• Ecosisteme sănătoase-oameni sănătoși.
• Sănătatea la locul de muncă: provocări și strategii de prevenire.

Subiectele atelierelor:

• Abordarea multisectorială în prevenirea, controlul bolilor zoonotice și cu factor de transmitere alimentar și hidric
• Bune practici privind strategiile eficiente de utilizare rațională a antibioticelor în instituțiile medicale. Mecanisme de monitorizare, indicatori de succes.
• Strategii în sănătatea mediului și ocupațională.
• National Workshop on the Implementation of the Biological Weapons Convention in in the Republic of Moldova
• Dezvoltarea și implementarea planurilor de acțiuni de prevenire și control al bolilor netrasmisibile prin prisma abordării o singură sănătate  

Conferința științifică se adresează mediului academic, autorităților statului, medicilor, rezidenților, studenților mediciniști și tuturor celor interesați de temele discutate.

Mai multe detalii găsiți pe pagina conferinței https://ohconferences.bba.md

Evenimentul va avea loc în data de 20-21 noiembrie 2025, în cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, Chișinău str. Strada Gheorghe Asachi 67A

Termeni:

Până la 31.09.2025 – Înscrierea în programul conferinței pe acest https://forms.gle/Sx6mpy5wucVWh1tF9

Până la 31.08.2025 – Prezentarea articolelor pentru publicare, conform cerințelor de  aplicare rezumate.

Informații suplimentare la adresa:  olga.burduniuc@ansp.gov.md

Vă așteptăm! Cu considerație

La conferință au fost abordate subiecte actualitate în  domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activitatea medicală, cum ar fi: evaluarea cadrului normativ-regulatoriu privind gestionarea deșeurilor medicale în Republica Moldova; Metode de reciclare a deșeurilor în Republica Moldova; Evaluarea practicilor actuale privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală (DRAM) în instituțiile publice și private ;  Evaluarea veridicității măsurilor organizatorice, condițiilor de colectare, depozitare, transportare și tratare a DRAM etc.  

Forumul a întrunit peste 200 de participanți – medici epidemiologi, medici igieniști, specialiști din domeniul sănătății publice, reprezentanţi a instituşiilor medico-sanitare din ţară, dar și cadre didactice ale Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova.

Conferința a fost organizată în cadrul proiectului „Studiu privind procesul de gestionare a deșeurilor rezultate din activități medicale în Republica Moldova”, finanțat de Fundația Soros Moldova.

We feel honoured and privileged to invite you to participate in the Second Balkan Fungus (Balkan Fungus 2022) which will take place in October 6-8, 2022 in Thessaloniki, Greece.

Balkan Fungus is a regional meeting that started very successfully in 2018 from the charming and heroic city of Timisoara, Romania, as a promising initiative of five Balkan national societies of Medical Mycology (Croatia, Greece, Romania, Serbia and Turkey). It is a great opportunity for all scientists that come from the Balkans and are involved with Medical Mycology and Mycotoxicology to meet, discuss and exchange their scientific interests and work results. The ambition is that these meetings will progress friendship, collaboration and understanding between all of our neighbouring countries.

Thessaloniki is the second largest Greek city and since its foundation has remained always a metropolis, a great sea harbour for ships, dreams and expectations. It was founded in 315 BC by Cassander and named to his wife Thessaloniki who was sister of Alexander the Great. A well-known centre of civilisation during the Hellenistic and Roman years, became one of the most symbolic cities for the whole Christianity and prospered as the second largest and wealthiest city of the Byzantine Empire, acting again as the spiritual motherland for the spreading of religious faith and written language to a great part of the Balkans and neighbouring regions up to Russia. It remained equally important during the Ottoman period, also becoming the second homeland for thousands of Jews that came and inhabited the city in addition to the ones living here since the antiquity. Product of all fabulous and often turbulent centuries of history, nowadays Thessaloniki is a nice, modern and colourful city, offering an outstanding landscape, exceptional sea front, extraordinary monuments from all eras (with cornerstone the Byzantine churches) together with rich entertainment and extraordinary gastronomy. It is a trade and cultural centre with vivid intellectual and artistic life proven by several relative events all around year. Aristotle University is among the biggest Universities in the Balkans and together with the University of Macedonia and the International Hellenic University adds the freshness of youth, originality, innovation and progressiveness to the city.

In this city we hope that we will meet again and deepen our friendly ties by the occasion of a very interesting and stimulating conference, where important and “hot” topics of medical mycology will be presented by a multitude of experts and broadly renowned colleagues coming from our region or other European countries.

With all our best and warmest regards, we expect you in Thessaloniki.

Committees

Organising Committee

Georgia Vrioni (President)
Anna Skiada
George Samonis
Maria Drogari – Apiranthitou
Vassiliki Mamali
Timoleon-Achilleas Vyzantiadis
Diamantis Kofteridis

Scientific Committee

Emmanuel Roilides (President, Greece)
Sevtap Arıkan Akdagli (Turkey)
Valentina Arsić Arsenijević (Serbia)
Suzana Hadina (Croatia)
Ramazan Inci (Turkey)
Μaja Šegvić Klarić (Croatia)
Mihai Mareş (Romania)
Tadeja Matos (Slovenia)
Georgios Petrikkos (Cyprus)
Georgios Samonis (Greece)
Esther Segal (Israel)
Timoleon-Achilleas Vyzantiadis (Greece)

Prima ediție a Conferinței Naționale cu participare internațională abordarea One Health Într-o lume în schimbare este organizată de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Republica Moldova în cooperare cu Ministerul Sănătății, Agenția Națională pentru Sănătate Publică din Republica MoldovA, Asociația de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova și Societatea Igieniștilor din Republica Moldova în parteneriat cu Organizația Mondială a Sănătății din Moldova.

The Conference aims to bring together leading academic scientists, researchers, and research scholars to exchange and share their experiences and research results on all aspects of One Health. It also provides a premier interdisciplinary platform for researchers, practitioners, and educators to present and discuss the most recent innovations, trends, and concerns, as well as practical challenges, encountered, and solutions adopted in the fields of One Health.

Scopul proiectului constă în evaluarea şi analiza procesului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale întru armonizarea practicilor existente şi reducerea riscurilor acestora pentru pacienţii şi angajaţii instituţiilor medicale, mediu ambiant şi sănătatea populaţiei. În cadrul proiectului va fi analizat cadrul normativ-regulatoriu privind gestionarea deșeurilor medicale în Republica Moldova, vor fi evaluate practicile actuale privind gestionarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală în Instituțiile medicale publice și private, capacitățile instituțiilor medicale publice și private în gestionarea deșeurilor medicale, riscurile posibile în practica gestionării deșeurilor rezultate din activitatea medicală, mecanismele existente de neutralizare, nimicire, reciclare a deșeurilor medicale și vor fi elaborate recomandări privind armonizarea cadrului legal, practicilor de gestionare a deșeurilor medicale, inclusiv în perioada epidemiei SARS-CoV-2.

Beneficiari ai proiectului vor fi specialiștii din domeniul medical din Centrele de Sănătate Publică, instituțiile medico-sanitare din Republica Moldova care acordă asistență medicală, inclusiv în situația de pandemie COVID-19 și, indirect, populația Republicii Moldova. De asemenea, rezultatele proiectului vor contribui la dezvoltarea profesională a studenților și medicilor rezidenți.  

Rezultatele proiectului se vor reflecta în acțiunile de îmbunătățire a gestionării deșeurilor rezultate din activități medicale, identificarea riscurilor posibile în practica gestionării și reducerea riscului pentru pacienți, personal medical, instituții medico-sanitare, mediul ambiant și sănătatea populației în ansamblu.

Bugetul proiectului este de aproximativ 30.000 USD, pe durata 01.10.2021-30.09.2022.

20 Iunie – Ziua lucrătorului medical şi a farmacistului. În fiecare an, în a treia duminică a lunii iunie, în RM se sărbătoreşte Ziua lucrătorului medical și a farmacistului. Istoria acestei zile datează încă din 1800, atunci când medicul american, Wiliamson Crawford Long, a folosit pentru prima dată anestezia într-o operaţie. Ulterior, pentru a marca acest eveniment fără precedent, autorităţile americane au declarat data de 30 martie ca Zi Naţională a Medicilor. Această profesie este pe bună dreptate considerată una din cele mai nobile din lume, dar şi una de o responsabilitate inegalabilă. Majoritatea absolută a lucrătorilor medicali îşi onorează funcţiile de serviciu la un înalt nivel de măiestrie profesională, muncind cu jertfire de sine, deseori în afara orelor de program, ghidându-se în activitatea de zi cu zi, de obligaţia supremă fixată în Jurământul lui Hipocrate. Lucrătorii medicali sunt cei care aduc bucuria continuităţii neamului în fiecare familie, care dăruiesc o rază de speranţă suferindului, tratează boala şi sufletul, în baza simplei chemări a inimii.

Nevoia urgentă a dezvoltării unui vaccin împotriva COVID-19 a evidențiat rolul central pe care imunizarea îl joacă în protejarea vieților și a economiei.

Primul vaccin a fost creat în secolul al XVIII-lea, în Regatul Unit. Era un vaccin împotriva variolei, o boală mortală. În prezent, datorită vaccinării, variola este eradicată la nivel mondial la oameni. Ultimul caz cunoscut apărut în mod natural s-a înregistrat în 1977, în Somalia.

Astăzi există vaccinuri pentru a combate numeroase boli. Sunt în curs cercetări pentru a elabora vaccinuri împotriva mai multor boli. De curând, a fost elaborat un vaccin împotriva bolii virale Ebola și sunt în curs cercetări pentru vaccinuri care să asigure protecție împotriva virusului imunodeficienței umane (HIV).

Când vaccinarea nu are loc, crește riscul declanșării unei noi epidemii.

În 2018, aproximativ 527.000 de copiii din țările din regiunea europeană (OMS) nu au fost vaccinați cu prima doză a vaccinului împotriva rujeolei.  Un an mai târziu, în 2019, virusul rujeolic a scos la suprafață decalaje de imunizare în Europa. Aproximativ 100.000 de persoane din toate categoriile de vârstă s-au îmbolnăvit astfel de rujeolă. Protejarea copiilor, a adolescenților și a adulților împotriva bolilor ce pot fi prevenite prin vaccinare este obligatorie pentru a putea asigura sustenabilitatea sistemelor medicale.

Vaccinurile conțin forme slăbite sau fragmente (proteine, informație genetică) ale unui microorganism, incapabile să producă boala;  ele au rolul de a genera (produce/declanșa) un răspuns imun ce protejează organismul în momentul în care acesta va intra în contact cu patogenul real. Vaccinurile antrenează răspunsul imun propriu și specific organismului uman, inclusiv cel de memorie, prin care corpul învață să recunoască un anumit microorganism străin, să lupte eficient împotriva acestuia și astfel să împiedice îmbolnăvirea în momentul în care se va întâlni patogenul real.

Cum se autorizează un vaccin?

Ca multe alte produse medicale pentru uz uman, vaccinul trebuie să treacă printr-o serie lungă de etape ale studiilor clinice pentru a fi autorizat. La nivelul Uniunii Europene, vor fi utilizate vaccinurile autorizate de către Agenția Europeană a Medicamentului, conform reglementărilor și legislației în vigoare.

Pentru ca un vaccin să fie autorizat împotriva COVID-19 de către Agenția Europeană a Medicamentului trebuie să fie îndeplinite toate condițiile prevăzute de normele și legile existente.

Niciodată până acum în istoria medicinei nu au fost implicate atâtea resurse pentru dezvoltarea unui vaccin pentru o singura patologie.
Pentru fiecare vaccin sunt necesare analize independente ale eficacității și siguranței, inclusiv revizuirea reglementării și aprobarea în țara în care este fabricat vaccinul, înainte ca OMS să considere un vaccin drept candidat pentru precalificare. O parte a acestui proces implică și Comitetul Consultativ Global pentru siguranța vaccinurilor.
Funcționarii din țări individuale decid dacă aprobă vaccinurile pentru uz național și elaborează politici privind modul de utilizare a vaccinurilor în țara lor pe baza recomandărilor OMS. Vaccinurile trebuie fabricate în cantități mari, ceea ce reprezintă o provocare majoră și fără precedent – continuând să producă toate celelalte vaccinuri importante pentru salvarea vieții deja utilizate.

Vaccinurile antrenează răspunsul imun propriu și specific organismului uman, inclusiv cel de memorie, prin care corpul învață să recunoască un anumit microorganism străin, să lupte eficient împotriva acestuia și astfel să împiedice îmbolnăvirea în momentul în care se va întâlni cu patogenul real.  

Deoarece vaccinurile împotriva COVID-19 au fost dezvoltate doar în ultimele luni,este prea devreme pentru a cunoaște durata protecției acestor vaccinuri. Cercetările sunt în curs de desfășurare pentru a răspunde la această întrebare. Cu toate acestea, este încurajator faptul că majoritatea persoanelor care se recuperează în urma suportării COVID-19 dezvoltă un răspuns imun care oferă cel puțin o perioadă de protecție împotriva reinfecției – deși încă nu se știe cât de puternică este această protecție și cât durează.

Asociației de Biosiguranță și Biosecuritate din Republica Moldova (ABBRM) îndeamnă populația din Republica Moldova indiferent de vârstă, sex statut social sau religie să fie solidari cu lucrătorii medicali și să contribuie la stoparea pandemiei Covid-19. Doar împreună putem reuși

„Întreaga societate, dar și fiecare dintre noi trebuie să conștientizeze ce efecte devastatoare pot avea unele boli infecțioase, care sunt reduse la minimum sau chiar au dispărut total datorită programelor de imunizare. Este important să înțelegem că vaccinarea protejează nu doar persoana care este vaccinată, ci și alte persoane prin imunitate colectivă”