Ce facem dacă ne muşcă o căpuşă?

Sunt cunoscute şi denumite peste 900 specii de căpușe, răspândite pe toate continentele. Din toate speciile de căpuşe, 10% au capacitatea de a transmite boli sau pot produce afecţiuni cauzate de modul de nutriţie. Boala Lyme (sau borrelioza Lyme) este o boală infecțioasă cauzată de o bacterie din clasa spirochetelor, Borrelia burgdorferi. Inocularea bacteriei în organismul uman are loc prin muşcătura de căpuşă. Căpușele din genul Ixodes sunt cele care găzduiesc B. burgorferi în stomacul lor. Nu toate căpușele sunt purtătoare de Borrelia și nu toate persoanele mușcate de o căpușă vor dezvolta borrelioză.Căpușele din genul Ixodes se hrănesc cu sânge de mamifere, reptile și păsări de la care pot lua bacterii și virusuri.

În prezent, pentru Republica Moldova, boala Lyme este considerată cea mai frecventă boală zoonotică cu transmitere vectorială, înregistrată în toate teritoriile administrative.

Căpuşele pot fi găsite atât în zone rurale cât şi în cele urbane. Ele preferă păduri umbroase și umede, poienițe cu multă iarbă, câmp deschis cu arbuști, parcuri, bazine acvatice cu o vegetație abundentă etc., se adăpostesc sub frunze, printre rădăcinile superficiale ale ierburilor.

Mai expuși riscului de a fi mușcat de căpușă sunt persoanele care practică activități la aer liber, cum ar fi camping în natură, pescuit sau vânătoare.  Prezența și densitatea lor pe un anumit teritoriu depinde de : vegetație înaltă, unde căpușele pot să se ascundă de soarele arzător și să ierneze, și „gazda” – animale din care căpușele se vor alimenta (rozătoare, câini, pisici, vite cornute mari, oameni).

Primăvara este anotimpul în care căpușele îşi încep activitatea în natură, numărul acestora fiind în creștere în lunile martie-iunie, iar al doilea val vine în septembrie-octombrie.

Datele Agenției Naționale pentru Sănătate Publică arată că în ultimul deceniu au fost raportate peste 1600 cazuri de îmbolnăvire  (în anul 2017-133 de cazuri, anul 2018 – 197 cazuri, anul 2019 – 211 de cazuri). Cele mai multe cazuri de boală se raportează în mun. Chişinău, Orhei și Strășeni.

30-35% din căpușele din Moldova sunt purtătoare de borrelioză.

Muşcătura de căpuşă nu este dureroasă și mulţi oameni nu o observă deodată. În momentul muşcăturii, căpuşa secretă salivă ce conţine substanţe biologic active anestezice. Muşcătura de căpuşă în sine cauzează simptome abia după ce căpuşă se desprinde şi cade.

Bolile care sunt transmise prin mușcătură de căpuşă includ:

Encefalita de căpuşă.

Simptomele encefalitei de căpuşăapar de obicei în 4 săptămâni după muşcătură: febră, oboseală, dureri de cap, dureri musculare și greaţă.  Faza ulterioară a bolii implică sistemul neurologic, cu simptome asemănătoare meningitei şi necesită spitalizare. În prezent nu există tratament pentru encefalita de căpuşă.

Borrelioza Lyme (Boala Lyme).

Simptomele borreliozei Lyme apar de obicei în 30 de zile după muşcătură.  „Eritemul migrator”, sub formă de inel în jurul muşcăturii  este cel mai frecvent semn al bolii Lyme.  Este o leziune cutanată ce apare la 60-80% dintre pacienți. Aceasta se manifestă inițial ca o pată de culoare roșie care se extinde. Pe măsură ce crește, pata poate rămâne de culoare roșie sau mai palidă în centru, cu cercuri roșii concentrice alternând cu cercuri de piele sănătoasă. De asemenea, nu este obligatoriu ca acesta să apară în locul mușcăturii. Adesea, eritemul migrator este însoțit de alte manifestări acute ce apar la 3-32 de zile de la înțepătura căpușei: astenie, febră, cefalee, artralgii (dureri ale articulațiilor), mialgii (dureri musculare), limfoadenopatia regională. Majoritatea cazurilor de borrelioză Lyme pot fi tratate cu succes cu antibioterapie timp de câteva săptămâni. Cu toate acestea, dacă este lăsată netratată, boala poate afecta inima, articulaţiile şi sistemul nervos.

  Boala Lyme nu conferă imunitate! Chiar dacă ați fost diagnosticat în trecut cu borrelioză și v-ați vindecat, asta nu înseamnă nu vă mai puteți îmbolnăvi încă o dată.

Febra recurentă de căpuşă.

Simptomele febrei recurente de căpuşă apar de obicei în 3 săptămâni după muşcătură și prezintă: episoade recurente de febră, dureri de cap, musculare, articulare, greaţă.  Numărul recăderilor este foarte variabil, iar intervalul dintre episoadele febrile poate fi cuprins între 4 şi 14 zile. Tratamentul recomandat este de tip antibiotic (tetraciclină sau doxiciclină). Decesul survine foarte rar.

 – Febra hemoragică de Crimeea-Congo.

 Simptomele iniţiale ale febrei hemoragice de Crimeea-Congo apar în 2 săptămâni după muşcătură: febră, dureri musculare, ameţeli; dureri abdominale şi vărsături; sângerări. În prezent nu există tratament eficient pentru febra hemoragică de Crimeea-Congo, care poate fi fatală, deci se impun măsuri de protecţie, atunci când se vizitează zonele endemice.

 – Febra pătată mediteraneană;

 – Anaplasmoza.

Îndepărtarea timpurie și corectă a căpușelor

Se consideră că agenții patogeni pe care îi poate transmite o căpușă pătrund în organismul nostru numai dacă respectiva căpușă a stat atașată de piele (prin mușcătură) timp de cel puțin 36-48 h. Muşcătura de căpuşă arată de obicei ca un mic pistrui închis la culoare, cu o crustă care nu poate fi îndepărtată.  În cazul prezenței pe corp a căpușei se vor depune eforturi de înlăturare operativă și inofensivă.

Recomandări utile pentru îndepărtarea căpuşei:

  1. Spălaţi-vă bine pe mâini cu apă şi săpun. Pregătiți o pensetă cu vârful ascuțit, tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.
  2. Cu pensetă se apucă căpușa cât mai aproape de capul acesteia. Printr-o mișcare delicată, dar fermă se extrage căpuşa din piele.
  3. Locul muşcăturii se spălă cu apă curată cu săpun şi se prelucrează cu tinctură de Iod 3-5% sau alcool etilic 70%.

Marcaţi data muşcăturii de căpuşă în calendar şi fiţi atenţi la simptomele bolilor transmise prin căpuse, în perioada următoare.  In cazul in care a fost indepartata o capusa trebuie de urmarit pînă la o luna locul mușcăturii pentru a observa apariția unei leziuni cutanate tipice sau a unor eventuale manifestari de tip gripal, care sugereaza aparitia bolii Lyme.  

Nu striviți căpușa cu mâinile goale și nici nu o aruncați la întâmplare prin casă sau curte.

Măsuri profilactice

 Encefalita de căpusă poate fi prevenită prin vaccinare (vaccinarea se recomandă acelor călători care intenţionează să viziteze zone rurale din regiuni endemice), dar  trebuie să ştiţi că acest vaccin nu vă va proteja şi împotriva altor boli transmise prin căpusă.

Recomandări pentru populaţie pentru reducerea expunerii la mușcatura de căpușă:

  •  Folosiţi repelenţi;
  •  Acoperiţi-vă braţele şi picioarele, purtând îmbrăcăminte cu mânecă lungă, pantaloni lungi, ghete şi trageţi şosetele peste pantaloni;
  •  Utilizaţi îmbrăcăminte şi pături pentru picnic de culoare deschisă, care facilitează depistarea căpuşelor;
  • Este important să vă verificaţi cu atenţie propriul corp (cu atenţie deosebită pentru axile, abdomen, picioare, ombilic, gât şi cap ) şi al copiilor d-voastră( la copii, căpuşele sunt adesea găsite pe linia părului, în spatele urechilor, în cutele tegumentare de pe gât sau pe scalp), hainele şi animalele de companie, după ce aţi vizitat locuri în care căpuşele pot fi prezente;
  • Respectați regulile de igiena : după ce aţi fost în aer liber, îndepărtaţi-vă hainele spălaţi-le, primiți dușul, pieptănați minuțios părul cu un pieptene des;
  • Mergeți pe mijlocul cărărilor și evitați să vă atingeți cu corpul pe plantele din jur;
  • Fără strictă necesitate, evitați mediile în care căpușele viețuiesc.

Respectarea recomandărilor menționate vă va proteja de contractarea maladiilor transmise prin intermediul căpuşelor!

Pentru informații suplimentare: